Activitatea virala cronica si abordarea functionala a vindecarii profunde.

 

Medicina alternativa si in special cea functionala recunosc importanta sistemului gastro-intestinal pentru o buna sanatate. Acest lucru include, printre multe altele, eradicarea patogenilor din organism, care determina dezechilibre si afectiuni: paraziti, bacterii, ciuperci. Dar prezenta infectiilor cu virusuri latente, greu de eradicat si de multe ori cronice, ramane adesea omisa si nedetectata. Acest fapt insa prezinta o amenintare la adresa sanatatii a milioane de oameni. Orice patogen sau toxina poate deraia sistemul neurologic si imun, energia mitocondriala, capacitatea de metilare si expresia genetica. Multe virusuri cum sunt Epstein Barr, herpes si altele sunt capabile de a declansa astfel de dezechilibre.

Doctorii Judy Mikovits si Frank Ruscetti sunt cercetatori de renume in domeniul imunitatii virale si al infectiilor cu retrovirusi. In mod particular, cercetarea lor in domeniul sindromului oboselii cronice, asocierea acestuia cu virusii herpetici si anumite tipuri de cancer a oferit cunostinte extrem de valoroase. Chiar daca multi doctori si clinicieni iau in considerare importanta metilarii in programele de vindecare, afectiunile de genul acesta sunt inca considerate probleme psihosomatice, de catre o mare parte a comunitatii medicale alopate, iar aspectul metilarii este ignorat.

Dr. Robert Naviaux a mentionat in publicatia Science Daily din martie 2013:

Cand celulele sunt expuse la forme clasice de pericol, cum ar fi un virus sau o infectie sau o substanta toxica din mediul inconjurator este activat un mecanism de autoaparare. Aceasta determina schimbari in metabolism si in expresia genetica si reduce comunicarea intre celulele vecine.

Doctorii Mikovits si Ruscetti au efectuat corelatii stiintifice intre sindromul oboselii cronice si retrovirusul XMRV (xenotropic murine leukemia virus related virus). In 67% din cazurile persoanelor cu sindromul oboselii cronice, retrovirusuri similare cu tipul XMRV compromit celulele imune NKC (natural killer cells) si au fost identificate reordonari ale celulelor T.

Un retrovirus este un virus ARN care se poate replica in celula gazda. Foloseste propria enzima numita reverstranscriptaza pentru a produce ADN viral din ARN si devine integrat in ADN-ul gazdei. Astfel „intoarce” sablonul initial, de unde si prefixul „retro” (invers). Odata ce ADN-ul este afectat in acest mod, persoana infectata este susceptibila de numeroase mutatii genetice, inclusiv mutatii ale MTHFR si alte gene care controleaza metilarea.

O categorie speciala de retrovirusuri o constituie retrovirusurile endogene, care sunt integrate in genomul gazdei si pot fi mostenite si transmise de la o generatie la alta. Acestea alcatuiesc aproximativ 8% din genomul uman. Acest fapt determina cateva teorii semnificative privind evolutia umana. Una din perspective este ca retrovirusurile endogene nu sunt periculoase si sunt inactivate. O alta perspectiva este ca unele retrovirusuri cum este HERV-K sunt reactivate in afectiuni neurologice, in special scleroza laterala amiotrofica. Alte teorii sugereaza ca retrovirusurile HERV-K ofera un efect protectiv impotriva altor virusuri si ca o deficienta de C4 (o componenta critica in sistemul imunitar complement) datorita unor mutatii genetice determina alterarea rolului protectiv al HERV-K.

Cercetari recente au demonstrat ca pana la 55% din persoanele care sufera de sindromul oboselii cronice au o forma alterata a virusului Epstein Barr, facand dificila recunoasterea virusului pentru organism; astfel acesta nu reuseste sa produca anticorpi si imunitate celulara impotriva virusului. Convingerea comunitatii medicale este ca acest virus se afla pretutindeni si aproape toate persoanele au anticorpi, dar nu sunt afectate atata timp cat virusul nu este activ. Cu toate acestea, teoria care a demonstrat deja ca virusuri alterate pot avea consecinte patogene, nu trebuie ignorata. Acestea pot chiar cauza inflamatie cronica si pot compromite sistemul imunitar la multe persoane.

Dr Mikovits si Ruscetti au accentuat faptul ca latenta virala si comportamentul viral aberant pot preveni detectarea virusului la multe persoane. Virusurile se pot ascunde in tesuturi, mai degraba decat in circuitul sanguin si in acest proces se sustrag si/sau inhiba functiile normale ale celulelor T si B, care ar ataca si elimina virusul in conditii normale. S-a observat astfel o afinitate specifica pentru tesutul tiroidian in prezenta virusului herpetic. Aproximativ 85% din populatia cu sindromul oboselii cronice are tiroidita iar Epstein Barr face parte din familia virusului herpetic.

Multe persoane cu autism au mostenit un “bagaj” viral sau au primit particule virale din vaccinuri, pe care organismele lor nu au fost capabile sa le atace in mod corespunzator. Virusul, impreuna cu prezenta unor patogeni aditionali si desigur a toxinelor coplesesc sistemul imunitar si determina disfunctii in sistemul neuro-imun si endo-imun, care vor deveni incapabile de modulari eficiente.

Asadar orice toxina sau patogen poate deraia echilibrul fin al organismului si abilitatea acestuia de a mentine homeostaza. Susceptibilitatea unui pacient cu sindromul oboselii cronice de a dezvolta limfoma non-Hodgkins este de 250 de ori mai ridicata decat la o persoana sanatoasa. Asocierea virusului XMRV cu cancerul de prostata a fost descoperita la 23% din pacientii cu cancer. Echipa de cercetare a acestui fenomen condusa de dr Ila Singh – Universitatea Utah a mentionat:

Prezenta unui virus in celule maligne invoca mecanisme clasice pentru patogeneza retrovirala, adica inactivarea unui inhibitor de tumora sau activarea unui oncogen prin integrarea retrovirala, ca si mecanisme posibile in tumorigeneza.

Doar un numar surprinzator de mic de mutatii genetice sunt direct responsabile de afectiuni in mod singular, fara influenta toxinelor si a patogenilor in combinatie cu starea de sanatate a individului si mecanismele de autoaparare ale acestuia. Daca esuam in a localiza sursa de stres, vom esua si in a corecta problema pornind de la cauzele aflate la “radacina”.

 

In mod terapeutic, provocarea este in a localiza toti potentialii factori de dezechilibru, impreuna cu intelegerea celor mai afectate sisteme in constitutia individului si rezolvarea acestora in ordinea prioritatilor pentru acel individ. De mare importanta este stabilizarea organismului inainte de toate. Urmeaza apoi utilizarea unor nutrienti si plante antivirale intr-un mod specfic pe o durata de cel putin 6 luni; baicalin, ulei de cannabis pur fara THC, extract de reishi, polizaharide, monolaurina sunt cativa din nutrientii care s-au dovedit cei mai eficienti in combaterea infectiilor virale. Exista speranta, evidenta clinica si stiintifica pentru multe persoane care au suferit indelung de lipsa de energie, sistem imunitar compromis, disfunctii de metilare si multe alte afectiuni “fara solutie”.

Resurse:

Plague. Kent Heckinlively, JD, and Judy Mikovits, PhD

http://www.touroinstitute.com/natural%20bactericidal.pdf

www.researchednutritionals.com/library/ebv/increased-levels-of-ebv-new-info-on-cfsme

dr Hicks, John. Medicinal Power of Cannabis

http://www.greenmedinfo.com/blog/plague-book-america-must-read?page=2

http://www.plaguethebook.com/healing-after-plague–lessons-applied.html

Comments

comments