Glutation: master antioxidantul organismului. De ce este esential pentru sanatate?

 

Glutationul este  „master” – antioxidantul  din organism, care se regaseste in fiecare celula  si are abilitatea de a maximiza performanta tuturor celorlalti antioxidanti. Acesta este sintetizat din trei amino acizi: acidul glutamic, L-cisteina, L-glicina.

Glutationul moduleaza raspunsul sistemului imunitar, in esenta determinandu-l sa functioneze la intregul potential si omorand celulele T citotoxice. Mai mult de 6% din productia totala de ATP (energie biologica) este folosita pentru sintetizarea si reglarea celulara a nivelului de glutation. Glutationul este deosebit de important in procesele de detoxifiere, in special a metalelor grele si chimicalelor diverse si poate repara alterarea produsa la nivel de ADN.

Toate sistemele biologice din corp sunt afectate de capacitatile protectoare puternice si reglatoare ale glutationului. Cu toate acestea, glutationul scade cu varsta – aproape 1% in fiecare an, afectand astfel longevitatea.

Glutationul mai este denumit si molecula redox. Redox este un proces unde o molecula trece prin ambele cicluri de “reductie” si “oxidare”. Cand o molecula trece prin oxidare, pierde electroni iar starea de oxidare creste. Cand molecula trece prin reductie, castiga electroni si rata de oxidare scade. Asadar, cand glutationul se utilizeaza, se si oxideaza. Forma oxidata poate fi re-transformata intr-o forma utilizabila (redusa) prin procesul de reductie. Dar daca exista o cantitate mai mare de oxidare a glutationului si insuficienta cantitate a formei sale reduse, acesta este un indiciu pentru toxicitate celulara ridicata si activitate crescuta a radicalilor liberi.

Glutationul protejeaza organele.

Toate organele contin antioxidanti celulari, cum este glutationul, pentru a proteja organismul de radicali liberi si toxicitate. Ficatul, inima, plamanii, rinichii, intestinele si creierul utilizeaza o cantitate enorma de ATP (energie biologica) pentru a functiona. De fiecare data cand ATP este utilizat de catre mitocondrii, radicalii liberi sunt produsi ca un reziduu normal. Dar acesti radicali trebuie tinuti sub control, altfel functia organelor poate fi compromisa si va rezulta toxicitate.

Protectie impotriva metalelor grele, carcinogenilor si inflamatiei.

Datorita cantitatii mari de toxine din mediul inconjurator, celulele si organele noastre trebuie sa sintetizeze si sa utilizeze glutationul (si alti antioxidanti celulari) pentru a preveni aceste toxine sa altereze functiile celulelor.

Glutationul este critic in detoxifierea carcinogenilor cum ar fi benzen (care se regaseste in gazele de esapament), metale grele cum ar fi mercurul, cadmiul si plumbul si chimicale cum ar fi BPA. De asemenea, cand exista expunere la un nivel ridicat de chimicale din mediu, nevoia de glutation a organismului va creste. Daca procesul de reductie nu va fi capabil sa transforme glutationul utilizat (oxidat), atunci bagajul toxic va creste.

Cand va exista o cantitate suficienta de glutation in organism pentru a face fata avalansei de poluanti, organismul nu va initia reactii inflamatorii. Dar cand rezervele de glutation vor scadea, se va declansa un proces inflamator distructiv.

Glutationul si metilarea.

In cazul prezentei unor mutatii genetice specifice (dar si destul de comune) cum ar fi CBS, MTHFR, MTRR, AHCY, abilitatea formarii de reactii enzimatice normale va fi limitata, iar sinteza si utilizarea glutationului va fi compromisa.  Cu sau fara mutatii genetice, daca esti deficient in nutrientii necesari pentru sinteza glutationului sau reactiile de metilare, producerea glutationului va fi mult scazuta.

Cauzele unui nivel scazut de glutation.

Ideal, organismul produce suficient glutation pentru a mentine echilibrul, dar cu toate acestea rezervele se pot diminua in momentul in care exista stres cronic, afectiuni cronice si multe alte dezechilibre biochimice si metabolice care sunt prezente intr-un numar ridicat al populatiei. Viata moderna ne bombardeaza cu stresori printre care dezechilibre in nivelul insulinei, datorita dietelor ridicate in zaharuri, dezechilibrul imun datorat sensibilitatilor alimentare, toxicitatea cu metale grele si alte chimicale, infectii gastro-intestinale, dezechilibre hormonale, somn insuficient, si nu in ultimul rand un stil de viata haotic si agitat.

Persoanele cu cancer, SIDA, diabet, Alzheimer si Parkinson tind sa aiba un nivel foarte scazut de glutation.

Cum poti monitoriza nivelul de glutation?

Masurarea glutationului redus si oxidat din plasma este probabil cea mai buna metoda de a analiza activitatea glutationului. O valoare ridicata a glutationului oxidat si o valoare scazuta a glutationului redus indica un stres ridicat si nevoia de a lua in considerare functiile metilarii.

Alte metode pentru monitorizarea activitatii glutationului includ testul de acizi organici (in special markerul acid piroglutamatic), cat si albumina si gama-glutamintransferaza (GGT) din sange, unde valori scazute pot indica insuficiente rezerve de glutation. Acest fapt se datoreaza faptului ca glutationul este un constituent major al albuminei. GGT este enzima primara care catalizeaza transferul grupului γ–glutamil de la peptide ca glutationul (GSH) catre alti aminoacizi, fiind astfel critica pentru transportul si utilizarea glutationului.

Cum poti mentine un nivel normal de glutation?

Anumite alimente precum carnea si lactatele crude de la animale crescute pe pasune, pestele, ouale, murele, sparaghelul si alte legume verzi contribuie la productia glutationului.

Desigur nu exista doua persoane la fel si programul nutritional, inclusiv suplimentarea cu nutrienti va fi de asemenea individuala. In ceea ce priveste insa suplimentarea directa cu glutation, formele liposomale sunt cele mai indicate, datorita gradului inalt de absorbtie si faptului ca ocolesc acidul gastric din stomac. Astfel, glutationul este absorbit direct de catre celulele intestinului.

Este insa necesar a suplimenta si cu precursorii glutationului, pentru a ajuta organismul sa produca propriul glutation. Cativa din acesti cofactori importanti si nutrienti sinergetici sunt N-acetyl-cysteine (NAC), P5P (vit B6), glutamina, acid lipoic, glicina, seleniu, folat, vitamina C, E si B12.

Plante care pot fi folosite in combinatie cu cele de mai sus si care contribuie la producerea de glutation sunt turmeric, ceai verde, cordyceps, gotu kola, ashwagandha, armurariu si bacopa monniera.

Asadar, evitarea expunerii excesive la poluanti de mediu, suplimentarea cu nutrientii vitali pentru producerea glutationului si o alimentatie corecta sunt esentiale pentru mentinerea rezervelor necesare de glutation.

 

Pentru consultanta de specialitate in problemele tale de sanatate, poti vizita acest link pentru inceperea unui program de sanatate, sau poti programa o consultatie aici.

Comments

comments