Hrana vitala pentru bebelusi sanatosi (retete incluse).

 

baby-food-1

Daca societatea moderna si-ar fi pastrat vechile obiceiuri culinare, tinand cont de intelepciunea ancestrala, care transmite un set de valori si cunostinte testate din generatie in generatie, poate ca acest articol nu si-ar mai fi avut rostul.

Din pacate insa, societatea moderna s-a debarasat de vechile concepte si a imbratisat fara sa stea pe ganduri, cu o repeziciune uimitoare, noile seturi de cunostinte “fabricate” de majoritatea comunitatii medicale conventionale, cu suportul din culise al industriei de alimente procesate si al industriei farmaceutice. Copiii in ziua de azi nu mai au nevoie de alimente nutrient-dense, nu mai au nevoie de alimentele de altadata, cum ar fi grasimile saturate, si organele de animale. Acestea chiar nu mai sunt “la moda”. In ziua de azi, multi pediatri vor recomanda cereale, mar ras, lactate degresate, sau lapte de soia, ca fiind primele alimente pe care trebuie sa le consume un bebelus. Este tragic si daunator sanatatii. Iata de ce:

ALIMENTE DE EXCLUS DIN ALIMENTATIA BEBELUSULUI

Cereale

Conceptia comuna si total distorsionata este ca cerealele sunt “usoare” pentru un bebelus, iar carnea este “grea”. Lucrurile stau exact pe dos! Bebelusii au o productie limitata de enzime, care este necesara pentru o buna digerare a alimentelor. Abia in jurul varstei de 28 de luni, atunci cand molarii sunt bine dezvoltati, se va produce si enzima amilaza necesara pentru digerarea cerealelor. Deci alimente precum cerealele si produsele de panificatie sunt extrem de greu de digerat pentru un bebelus, si astfel trebuie introduse cat se poate de tarziu in alimentatia copilului.

Alimentele introduse prea devreme pot cauza probleme digestive si pot creste  incidenta alergiilor (in special la acele alimente introduse prea devreme.) Sistemul digestiv imatur al copilului permite particule mari de alimente nedigerate sa fie absorbite. Daca aceste particule ajung in circuitul sanguin, sistemul imunitar genereaza un raspuns, care duce la o reactie alergica. La sase luni este varsta tipica cand se pot introduce alimente solide, cu cateva exceptii, cand se pot introduce mai devreme.

Momentul in care cantitatea laptelui va scade din alimentatia copilului pentru a face loc altor alimente este un moment critic in dezvoltarea normala a copilului. Acum isi pot face aparitia deficientele nutritionale, daca copilul nu consuma nutrientii necesari.

Cerealele sunt cele mai nepotrivite alimente in acest sens si contribuie la deficientele de zinc si calciu, cat si la o digestie ineficienta. Mai mult decat atat, daca cerealele nu sunt preparate corect (vezi articolul: Opt pasi catre o alimentatie traditionala, sanatoasa si curata.), atunci acidul fitic care se regaseste in acestea contribuie la carentele de zinc, calciu, fier si magneziu, toate esentiale pentru o dezvoltare sanatoasa a copilului.

Lactate degresate si uleiuri vegetale procesate.

In primul rand, daca ne gandim la “lactate degresate”, acestea se regasesc in lactatele comerciale pasteurizate – pasteurizare care distruge toti nutrientii benefici in lapte, si care provin din productii industriale unde animalele nu sunt hranite si intretinute corespunzator. Productiile de acest gen nu sunt recomandate nimanui, cu atat mai putin unui copil in crestere!

A doua mare problema pe care o prezinta lactatele degresate este data de continutul scazut de grasimi saturate, care sunt vitale pentru un bebelus! Laptele matern contine peste 50% din caloriile sale sub forma de grasime, in cea mai mare parte saturata, fiind astfel “alimentul” cel mai bogat in colesterol – tocmai pentru a ajuta un bebelus sa dezvolte  un creier sanatos (acesta fiind format in mare parte din colesterol!), cat si un sistem digestiv, nervos, osos, si muscular normale.

Margarina, alte imitatii de unt, ulei de floarea soarelui, de porumb, de soia, si alte astfel de uleiuri polinesaturate sunt uleiuri procesate, rafinate, se oxideaza repede si devin rancede chiar inainte de a ajunge pe rafturile magazinelor, contin cantitati mari de omega 6 si nu sunt stabile la temperaturi ridicate! Acest lucru inseamna ca genereaza radicali liberi. Un consum regulat de astfel de uleiuri genereaza inflamatii in corp si o serie vasta de dezechilibre metabolice.

Sucuri.

Sucurile din fructe contin mult prea multe zaharuri simple si pot scade apetitul unui copil pentru alimentele nutritive. In plus, pentru bebelusi de 6-8 luni nu sunt recomandate fructe crude cu continut ridicat de pectina cum sunt merele, perele, piersicile, caisele, ciresele si fructele de padure. Acestea irita sistemul digestiv al bebelusului; pot fi insa consumate gatite, in cantitati mici. Sucurile si fructele citrice trebuie evitate pana la 9 luni pentru ca sunt potential alergenice. Aceeasi recomandare exista si pentru rosii.

Anumite legume.

Legume precum telina, spanac, salata, ridichi, sfecla contin cantitati mai mari de nitrati, care pot fi convertiti in nitriti in stomac; din cauza aceasta se recomanda consumul lor dupa 6-8 luni si dupa 1 an in cazul legumelor cu frunze verzi.

 

ALIMENTE DE INTRODUS IN ALIMENTATIA BEBELUSULUI.

Realitatea este ca sistemul digestiv imatur al bebelusului este mai pregatit sa produca enzime care sa digere proteine si grasimi animale, decat carbohidrati. Acest lucru explica de ce studiile actuale indica ca alimentele de origine animala sunt o alegere excelenta pentru un bebelus care incepe sa manance solide.

La sase luni

Nutrientii care sunt in cantitate insuficienta, cand scade cantitatea laptelui din dieta bebelusului sunt proteinele, zincul, fierul si vitaminele B. Un aliment care contine cantitati ample din toti acesti nutrienti este carnea. Fierul heme care se regaseste in carne este mult mai bine absorbit decat fierul din sursele vegetale (non-heme). Doua studii recente au examinat nivelul fierului in copiii alaptati, care au consumat carne ulterior. Cu toate ca cercetatorii nu au gasit nici o schimbare masurabila in nivelul de fier la copiii alaptati, care au consumat carne ca prim aliment, nivelul de hemoglobina (celule care contin fier) continute de circuitul sanguin era mai ridicat. Carnea contine si mai mult zinc decat cerealele, ceea ce inseamna ca mai mult zinc este absorbit. Aceste studii confirma practica  popoarelor traditionale care ofereau bebelusilor carne – de obicei ficat, ca prim aliment dupa laptele matern.

In plus, incidenta alergiilor la carne este minimala si mai scazuta decat in cazul celorlalte alimente.

Galbenusul de ou, bogat in colina, colesterol si alte substante nutritive pentru creier poate fi adaugat in dieta bebelusului chiar la 4-6 luni, depinde de cand este acesta pregatit sa accepte alimente solide. Daca apar reactii negative atunci se va incerca din nou peste o luna. Colesterolul este vital pentru insularea nervilor in creier si pentru intregul sistem nervos central. Ajuta in digestia grasimilor prin formarea de acizi biliari si este necesar in productia multor hormoni. Deoarece creierul este atat de dependent de colesterol, este vital in mod special in aceasta perioada cand creierul se dezvolta cu repeziciune. Practica traditionala de a hrani copiul cu galbenus de ou a fost confirmata si de studii stiintifice. In iunie 2002, in publicatia American Journal of Clinical Nutrition s-au comparat efectele nutritionale intre copiii de 6-12 luni care au consumat galbenus de ou ca prim aliment dupa laptele matern si cei care nu au consumat galbenus de ou. Rezultatele au demonstrat ca la copiii care au consumat galbenus de ou, nivelul de fier era mai bun decat la cei care nu au consumat galbenus de ou. Nu a fost observata nici o modificare semnificativa in valorile colesterolului din sange.

Cea mai buna alegere este galbenusul care provine de la gaini crescute in libertate, pe pasune. Gainile care mananca insecte (si/sau au in dieta un aport de seminte de in si peste) fac oua cu un nivel mai ridicat de DHA, foarte important pentru creierul copilului. Albusul insa este recomandat doar dupa un an, deoarece poate cauza reactii alergice.

In jurul varstei de patru luni se poate lua in considera uleiul de ficat de cod, daca bebelusul nu are alte deficiente nutritionale care pot fi afectate de un aport de vitamina A si D. Uleiul de ficat de cod este o sursa excelenta de acizi grasi omega-3 (DHA si EPA) importanti pentru dezvoltarea creierului, si de vitamina A si D.

Daca bebelusul se dezvolta repede si pare a fi infometat, se poate incerca si o banana coapta facuta piure. Aceasta este un aliment foarte bun pentru bebelusi deoarece contine enzima amilaza care digera carbohidratii.

Carne fiarta la foc mic (sau in slow cooker) si facuta piure in blender va oferi bebelusului o cantitate corespunzatoare de fier, zinc, si proteine, odata cu reducerea cantitatii de lapte. Pate din ficat este de asemenea un aliment foarte nutritiv pentru bebelus, bogat in vitaminele A, D, E, K, B12 si acid folic, cat si minerale precum cupru si fier.

Alte fructe care se pot introduce sunt avocado, mango si papaya (in moderatie insa deoarece sunt importate; de preferat sa fie bio). Fructe autohtone cum sunt piersicile, caisele, merele, perele, ciresele si fructele de padure trebuie gatite pentru a diminua pectina care poate irita tractul digestiv.

Ocazional, puteti familiariza copilul si cu alte gusturi date de iaurt sau chefir, facut in casa din lapte crud, bio, de tara (eventual fiert in prealabil, la foc mic).

La opt luni

In apropierea varstei de opt luni se pot adauga morcovi, cartofi dulci  si sfecla rosie. Toate trebuie sa fie bio si gatite (in abur de preferat sau in slow cooker), facute piure si amestecate cu o cantitate considerabila de grasime saturata cum este uleiul de cocos sau untul bio de tara, pentru a facilita digestia. Copilul poate consuma acum si supe creme din legume, tocanite si lactate precum branza de vaci, smantana dulce si budinci din lactate.

La un an

Cerealele, nucile, alunele si semintele trebuie sa fie ultimele alimente care se dau unui copil mic. Sistemul digestiv al bebelusului nu contine enzimele necesare sa digere cereale si poate cauza alergii; glutenul, de asemenea, nu este recomandat. Dupa varsta de un an se poate incepe ocazional cu cereale si fainuri din cereale care au fost inmuiate si fermentate in prealabil. Cele mai bine digerate sunt cerealele fara gluten, deci orezul integral bio poate constitui o prima cereala in dieta. Acestea trebuie de asemenea fierte bine si amestecate cu alte alimente si grasimi.

Dupa varsta de un an, copilul poate consuma si “unt” din alune si nuci inmuiate si deshidratate; (puse intr-un robot de bucatarie se poate face o pasta sau unt din acestea), legume cu frunze verzi gatite (spanac, kale, swiss chard), salata din legume crude, citrice si oua intregi cu albus.

 

Retete

Galbenus de ou (4 luni +)

Se fierbe un ou de tara, bio, timp de 3 -4 minute (putin mai mult la altitudini ridicate), si se amesteca doar galbenusul cu un pic de sare nerafinata. Galbenusul trebuie sa fie moale si cald, fara sa curga. La copilul peste sase luni, se poate adauga o cantitate mica de ficat de pui crud, neaparat bio, care a fost inghetat in prealabil timp de 14 zile. Se da pe razatoare cat este inca inghetat.

Carne facuta piure (6 luni +)

Carnea se fierbe la foc mic (eventual in slow cooker) pana cand se fragezeste, sau se foloseste carnea din tocanite gatite pentru adulti. Se pune carnea in blender, fara sa fie fierbinte, pana cand se obtine o pasta groasa. Se adauga apoi sucul de la carne sau lapte pentru a forma un lichid mai gros.

Pate din ficat (6 luni +) 

Intr-o tigaie se pun aprox. 100 de grame de ficat de pui bio cu supa concentrata de oase sau apa filtrata si se fierbe la foc mic timp de 8-10 minute. Intr-un blender se pune ficatul impreuna cu lichidul si 1-2 lingurite de unt de tara (de la vaci pasunate), un pic de sare nerafinata, pana se obtine consistenta dorita.

Piure de legume (6 luni +)

Se folosesc dovlecei, cartofi dulci, pastarnac, morcovi sau sfecla. Se pot gati la cuptor la foc mic, in abur sau in slow cooker. (Aprox. o ora la 150 de grade la cuptor pentru dovlecel, 20-25 de minute la aburi pentru morcovi si sfecla.) Se adauga unt cand se fac piure in blender. Se pot folosi aceleasi legume pentru meniul de adulti si se pune in blender doar o portie mica pentru copil.

Sos de fructe (6 luni +)

Se poate folosi o combinatie bio de 2 -3 fructe sau unul singur, cum sunt: piersici, mere, nectarine, cirese, pere, fructe de padure. Se taie fructele cuburi si se gatesc la foc mic cam 15 minute, in 200 ml de apa filtrata pentru aprox. 30 de grame de fructe. Se pun in blender pana se obtine o pasta. Nu se adauga zahar sau mirodenii, dar se poate adauga un pic de unt sau smantana dulce.

Budinca (6 luni +)

Se amesteca aprox. 250 ml de lapte crud, lapte de cocos bio*, 250 ml smantana dulce cruda, 6 galbenusuri de ou, 1/2 lingurita de vanilie. Se pune continutul intr-un vas uns cu unt, apoi se pune acest vas in alt recipient cu apa si se tine la cuptor timp de o ora la 150 grade Celsius.

* Nota: laptele de cocos poate fi facut in casa din fulgi de cocos uscati bio si apa filtrata fiarta, care se amesteca in blender (de sticla). Se strecoara si lichidul obtinut este laptele de cocos.

Smoothie (6 luni +)

Se amesteca aprox. 250 de grame de iaurt din lapte integral cu 1/2 banana sau 100 de grame de fructe facute piure, un galbenus de ou crud, bio (de la gaini sanatoase, crescute pe pasune).

Pate de peste cu cocos (8 luni +)

Se amesteca cam 200-250 de grame de peste gatit cu un varf de sare nerafinata, un varf de lingurita de suc de lamaie, si 100-200 de grame de lapte de cocos bio intr-un blender sau robot de bucutarie.

Terci de cereale (1 an+)

Se amesteca  1oo-150 de grame de faina bio de spelta, kamut, orz, ovaz sau secara cu 250 ml de apa filtrata calda si 2 linguri de iaurt, kefir sau lapte batut. Se amesteca bine. Se acopera si se lasa la temperatura camerei timp de 12 – 24 de ore. Apoi se fierbe compozitia, amestecand frecvent. Se adauga un varf de sare nerafinata si se fierbe la foc mic timp de 10 minute. Cand este gata si nu mai este fierbinte, se adauga smantana dulce sau unt si optional, o cantitate mica de miere cruda bio sau alt indulcitor natural.

Mousse de somon si orez (1 an+)

Se incalzeste 250 de ml de supa de pui si se adauga 30 de grame de orez bio integral, care a fost lasat la inmuiat peste nopate in prealabil. Se fierbe acoperit la foc mic timp de 30 de minute. Cand este aproape gata, se adauga o bucata mica de somon salbatic peste orez, se acopera si se gateste timp de 10 minute sau pana cand este complet fiert. Cand compozitia nu mai este fierbinte se amesteca in blender sau in robotul de bucatarie, adaugand un praf de sare nerafinata. Se pot servi cu un piure de legume.

Unt de nuci (1 an +)

Se sparg nucile si se pune miezul la inmuiat peste noapte in apa filtrata cu putina sare nerafinata. A doua zi se scurg bine si se pun la deshidratat in deshidrator sau in cuptor la temperatura cea mai mica posibila. Apoi se combina nucile cu o cantitate mica de miere cruda bio si /sau sare nerafinata si ulei de cocos nerafinat, bio. Se amesteca in blender sau robot de bucatarie pana se obtine o pasta.

 

Astept cu interes sa-mi impartasesti despre provocarile si reusitele tale in ceea ce priveste alimentatia copilului tau, printr-un comentariu mai jos!

Pentru a beneficia de programul special de sanatate “Mama si copilul”, poti vizita acest link.

 

Resurse:

  1. Engelmann M. D., Davidsson L., Sanstrom B., Walczyk T., Hurrell R. F., Michaelsen K. F. The influence of meat on nonheme iron absorption in infants. Pediatr. Res. 1998a;43:768-7
  2. Makrides, M. et al. A randomized controlled clinical trial of increased dietary iron in breast-fed infants. J Pediatr 1998; 133(4): 559-62.
  3. Engelmann, M. et al. Meat intake and iron status in late infancy: an intervention study, J Pediatr Gastroenterol Nutr 1998; 26(1): 26-33
  4. Jalla S., Steirn M. E., Miller L. V., Krebs N. F. Comparison of zinc absorption from beef vs iron fortified rice cereal in breastfed infants. FASEB J 1998;12:A346(abs.)
  5. Krebs, N. Research in Progress. Beef as a first weaning food. Food and Nutrition News 1998; 70(2):5
  6. Krebs, Nancy. Dietary Zinc and Iron Sources, Physical Growth and Cognitive Development of Breastfed Infants. Journal of Nutrition. 2000;130:358S-360S.
  7. Fallon, Sally. Nourishing Traditions.
  8. Allbritton, Jen. Nourishing a Growing Baby